Dioşti – Satul Regal


La 12 km de Caracal, pe DN 6, către Craiova se află una din cele mai frumoase aşezări ţărăneşti din ţară, satul Dioşti, atestat documentar de aproximativ 500 ani.

Înfăţişarea din prezent a satului este datorată unui incendiu izbucnit în anul 1938. Au fost distruse, atunci, zeci de gospodării. Proporţiile dezastrului l-au impresionat pe regele Carol al II-lea, care, văzând ruinele şi oamenii neajutoraţi, a decis reconstruirea satului.

Fundaţia Regală a acordat imediat fondurile necesare reconstrucţiei. S-a hotărât ca noua aşezare, Uliţa Morii,o uliţă lungă de aproape un kilometru, să aibă numai gospodării cu arhitectură tradiţională românească.

Au fost aduşi meşteri de pe tot cuprinsul judeţului Romanaţi pentru a construi, bucată cu bucată, 26 de gospodării, cu toate cele necesare: locuinţa (care, în funcţie de numărul odăilor, era de trei tipuri: cu trei camere, cinci şi şase), cu pridvor din lemn sculptat, cu beciul aşezat în faţa casei, cu un fel de foişor deasupra, grajdul pentru animale, pătulul, fântâna, la poartă, între două gospodării, livada, grădina de zarzavat, cea de flori şi dependinţele.

Lucrările au fost supravegheate de către arhitecţii Focşa şi Gusti. La sfârşitul reconstrucţiei, a luat naştere un aşezământ nou, cu gospodării ordonate, centru civic, primărie, şcoală, biserică, grup social-cultural, post de jandarmi.

Uliţa Morii este, în prezent, unul dintre cele mai frumoase locuri cu specific tradiţional românesc din ţară. Câteva din gospodăriile sale, care au rămas intacte, au fost mutate la Muzeul Satului, în Bucureşti.

Uliţa Morii se află la intrarea în Dioşti, făcând legătura cu drumul naţional. Vă aşteaptă să vă abateţi din călătorie, pentru câteva minute, pentru a o vizita.

Monografia „Dioştii, pagini de istorie”, scrisă de Mihai Bălăianu, cuprinde 18 volume, însumând 5161 de pagini, fiind întocmită pe baza a 17.500 de documente originale, referitoare la comuna Dioşti, dar şi la alte 178 de localităţi din Oltenia, cu care dioştenii au avut legături.

Prin valoarea şi anvergura sa, este singura de acest gen din lume, oficialităţile române propunând introducerea monografiei în Cartea Recordurilor.

 

Reclame

Pictorul Sabin Bălaşa


„Locuiesc în abis şi pictez ceea ce văd cu mintea, căci pentru mine arta este viziune.” – Sabin Bălaşa

Sabin Bălaşa s-a născut la Dobriceni, în Romanaţi, la 17 iunie 1932, absolvind cu succes Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București în 1955, cursurile Academiei de Limbă și Cultură Italiană „Siena” în 1965 şi cursurile Academiei de Pictură din Perugia în 1966, fiind legat spiritual de Italia, pe care a vizitat-o de mai multe ori, pentru a primi diferite premii, dar și pentru a picta.

S-a simţit ca acasă la Iaşi, unde a realizat între 1968-1978 celebrele murale care înnobilează Sala Pașilor Pierduți a Universității Al. I. Cuza, motiv pentru care declara, cu umor, că este „moldovean de origine oltean”.

În creaţia sa, a pornit de la ideea că arta şi viaţa comunică între ele în permanenţă, fiind vorba de o relaţie specifică, relaţia omului cu Universul, prin care se dezleagă destinul acestuia de existenţa în sine. A refuzat spaţiul închis, interiorul unei camere, deoarece îi limita libertatea de gândire şi îi neutraliza spiritul.

Deşi cunoscut ca pictor al perioadei comuniste, deoarece puternicii epocii  i-au comandat şi i-au plătit două lucrări dedicate cuplului Ceaușescu, Sabin Bălașa n-a pictat niciodată tractoare, ciocane și seceri, iar opera sa nu s-a încadrat în rigorile ideologice ale comunismului.

A avut o activitate impresionantă atât în domeniul picturii, artei monumentale, ilustraţiei de carte şi filmului de animaţie, făcând parte din numeroase jurii internaţionale, cât şi în domeniul publicistic, opera sa scrisă conţinând 3 romane şi numeroase articole şi eseuri în presa scrisă.

Filme de pictură animată (autor şi regizor):

  • „Picătura” (1966)
  • „Orașul” (1967)
  • „Valul” (1968)
  • „Pasărea Phoenix” (1968)
  • „Fascinație” (1969)
  • „Întoarcere în viitor” (1971)
  • „Galaxia” (1973)
  • „Odă” (1975)
  • „Exodul spre lumină” (1979)

Picturi murale:

  • „Aspirație” 380/546 cm
  • „Omagiu întemeietorilor” 372/471 cm
  • „Amfiteatru” 452/400 cm
  • „Generații” 452/379 cm
  • „Triumful vieții” 420/249 cm
  • „Dezastrul atomic” 420/249 cm
  • „Icar” 422/248 cm
  • „Prometeu” 417/247 cm
  • „Exodul spre lumină” 416/247 cm
  • „Ștefan cel Mare” 419/250 cm
  • „Moldova” 430/265 cm
  • „Luceafărul” – triptic (429/267 cm, 430/267 cm, 431/269 cm)
  • „Legenda Meșterului Manole” 432/268 cm
  • „Nunta Cosmică” 431/268 cm
  • „Legenda Dochiei” 429/268 cm
  • „Străbunii” 433/268 cm
  • „Galaxia Iubirii” 1080/466 cm
  • „Războinicii”
  • „Hora”
  • „Nunta Cosmică (Miorița)”
  • „Geneza”
  • „Feerie”

Expoziții personale:

  • 1978, Roma
  • 1980, Roma
  • 1982, Stockholm
  • 1982, București, Muzeul național de Artă,
  • 1985, Kerkera (Grecia)
  • 1988, Moscova, Tbilisi și alte capitale ale statelor fostei URSS
  • 1992, București
  • 1994, Israel
  • 2000, București, World Trade Center
  • 2002, Iaşi, Univ. Al. I. Cuza
  • 2005, București

Romane:

  • „Deșertul Albastru”, roman, 1996
  • „Exodul spre Lumină”, roman, 2002
  • „Democrație în Oglinzi”, roman, 2006

Sabin Bălașa s-a stins din viață în data de 1 aprilie 2008, fiind înmormântat la Cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.

Surse: Fiii Romanaţiului (1996), Wikipedia

Ceramica de Oboga


Comuna Oboga, situată în imediata vecinătate a oraşului Balş, a reprezentat, pentru o lungă perioadă de timp, unul din principalele centre de ceramică din România, fiind renumită cândva pentru vasele din ceramică realizate manual. Epoca de maximă înflorire a centrului de la Oboga a fost sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

Prezenţa cuptoarelor olarilor este atât de discretă, încât fără ajutorul sătenilor n-ai reuşi să-i identifici decât după numărul mare de farfurii de pământ împrăştiate prin bătătură, din care păsările din curte se alimentează cu boabe de grâu şi porumb sau apă.

În Oboga se face atât ceramică smălțuită, cât și nesmălțuită. Se lucrează taiere (farfurii întinse), străchini, căni de apă, de vin, putine, tămâielnițe, castroane, sacsii, borcane pentru păstrarea alimentelor, ploști, servicii de țuică și cafea, jucării, figurine, ulcioare de nuntă cu reprezentări zoomorfe și avimorfe, și chiar vase antropomorfe, asemănătoare cu cele preistorice.

În munca lor, meșterii olari din Oboga folosesc exclusiv uneltele de tradiție veche: cornul de vită, cu ajutorul căruia se decorează vasele, plotogul (o bucățică din piele, cu care este netezită marginea vaselor), fichiașul din lemn (folosit la finisarea vaselor în partea exterioară), titirezul (o unealtă din lemn, cu ajutorul căreia este încrețită marginea taierelor), pana de gâscă și paiul (utilizate pentru a realiza un decor foarte fin), țâțarul (unealta cu care se face țâța la ulcioare).

Pentru arderea ceramicii, în Oboga se utilizează un tip de cuptor cu vatra organizată ca o masă, având două guri de foc și marginile dinspre guri ale vetrei tăiate oblic.

Cu trecerea anilor, atelierele din gospodăriile oamenilor s-au închis rând pe rând. Tinerii au plecat în străinătate sau în oraş, unde câştigă mai mult decât din vânzarea oalelor şi străchinilor din lut.

În prezent, în Oboga au mai rămas doar câţiva olari care se străduiesc să ducă mai departe tradiţia, fiind conştienţi de faptul că nu vor mai avea cui să lase tainele acestui meşteşug.

Bordeiul – Locuinţă Tradiţională din Oltenia


Bordeiul, cel mai vechi tip de locuinţă, de sorginte neolitică, a fost răspândit, în Evul Mediu, în toată Europa.

Bordeiul reprezintă un tip de locuinţă semiîngropată, construită din lemn de stejar, având în plan patru încăperi (cel din Castranova, judeţul Dolj), respectiv trei încăperi (cel din Drăghiceni, judeţul Olt).

Clima aspră, cu vânturi puternice şi mari diferenţe de temperatură între vară şi iarnă, apoi incursiunile turceşti făcute la nord de Dunăre, secole de-a rândul, şi, nu în ultimul rând, tradiţia, au fost condiţiile care au perpetuat exemplare din acest tip de locuinţă în partea sudică a României, în Oltenia, până în prima jumătate a secolului XX.

La intrarea în bordei, se disting doi „cosorobi”, cu capetele exterioare sculptate în formă de cal, care au rolul de protejare a locuinţei de duhurile rele.

Prin păstrarea unei tehnici constructive străvechi, ca şi prin universul de viaţă pe care-l prezintă, bordeiul se constituie în mărturia unei mari valori istorice, sociale şi culturale.

Puteţi vizita acest tip de locuinţă la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, sau la Caracal, în cadrul Complexului Memorial „Iancu Jianu”.

Fotografii realizate la Muzeul Satului din Bucureşti

Festivalul Naţional de Folclor „Căluşul Românesc”, Ediţia a 42-a


Trei zile de tradiţii autentice la Caracal – Capitala Căluşului

Evenimentului cultural se va desfăşura după sărbătoarea Rusaliilor, în zilele de 17, 18 şi 19 iunie, la Caracal, judeţul Olt.

Organizatorii festivalului sunt: Consiliul Judeţean Olt, Consiliul Local Caracal, Primăria Municipiului Caracal, Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Olt şi Centrul Cultural „Radu Şerban” Caracal.

Sunt invitate formaţii reprezentative de folclor (căluşari, căluşeri şi căiuţi) din România (judeţele Alba, Argeş, Caraş Severin, Dolj, Giurgiu, Hunedoara, Iaşi, Olt, Sibiu, Teleorman şi Vâlcea) şi Bulgaria. Invitaţii speciali ai evenimentului sunt Ansamblul Folcloric „Romanaţi” din Caracal, Ansamblul Folcloric „Rapsodia” din Iaşi şi solistul de muzică populară Ion Popa.

Programul evenimentului conţine, alături de valorificarea scenică a căluşului, parada portului popular, expoziţie de fotografie „Caracal – capitala căluşului românesc”, spectacole folclorice ale ansamblurilor invitate, o întâlnire de lucru a conducătorilor formaţiilor participante, respectiv decernarea premiilor.

Vineri, 17 iunie 2011

18:00 – Piața Agroalimentară – Parcul „Constantin Poroineanu”:

– parada portului popular.

18:30 – Monumentul de Evocare a Revoluției de la 1848 din centrul Parcului „Constantin Poroineanu”:

– expoziţie de obiecte de uz gospodăresc, aparţinând Colegiului Tehnic „Matei Basarab” din Caracal;

– demonstraţii de virtuozitate susţinute de formaţiile participante.

19:00 – Teatrul de Vară:

– spectacole susţinute de formaţiile căluşăreşti;

– spectacol susţinut de Ansamblul Folcloric „Romanaţi” din Caracal;

– înmânarea trofeului şi diplomei festivalului.

Sâmbătă, 18 iunie 2011

18.00 – Piaţa Agroalimentară – Platoul Administrativ:

– parada portului popular.

18:30 – Platoul administrativ:

– demonstraţii de virtuozitate susţinute de formaţiile participante;

– deschiderea oficială a festivalului.

19:00 – Teatrul de Vară:

– expoziţie de obiecte de uz gospodăresc, aparţinând Colegiului Tehnic „Matei Basarab” din Caracal;

– spectacole susţinute de formaţiile căluşăreşti;

– spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Folcloric „Rapsodia” din Iaşi;

– înmânarea trofeului şi diplomei festivalului.

Duminică, 19 iunie 2011

18:00  – Teatrul de Vară:

– expoziţie de obiecte de uz gospodăresc, aparţinând Colegiului Tehnic „Matei Basarab” din Caracal;

– spectacole susţinute de formaţiile căluşăreşti;

– spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Folcloric „Rapsodia” din Iaşi;

– recital de muzică populară susţinut de solistul Ion Popa;

– înmânarea trofeului şi diplomei festivalului;

– închiderea evenimentului.

Contact: Centrul Cultural “Radu Şerban”, Str. Cuza Vodă, Nr. 8, Caracal, Cod 235200, Jud. Olt, Tel. 0249.512.067, Fax. 0249.517.516, E-mail: cultura_romanati@yahoo.com .

Posibilităţi de cazare

Hotel Edinburgh Caracal – Tel: 0249.518.888, 0760.799.178; E-mail: culina.popescu@yahoo.com; Adresa: Strada Cuza Vodă, Nr. 4A.

Hotel Romula Caracal: Tel: 0249.515.399, 0722.547.226; Adresa: Piaţa Victoriei, Nr. 14.

Pensiunea Primavera Caracal: Tel: 0249.514.919, 0722.100.022 ; Adresa: Strada Negru Vodă, Nr. 29.

Pensiunea Sport 48′ Caracal: Tel: 0249.511.425, 0724.210.263, 0740.935.234; Adresa: Aleea Bibian, Nr. 8, Parcul Constantin Poroineanu.

Motel No Name Caracal: Tel: 0249.512.736, 0765.245.876; Adresa: Strada Târgul Nou, Nr. 102.

Vă aşteptăm !

Se lucrează la Centura Caracalului


Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a încheiat, la sfârșitul anului trecut, contractul de execuţie a lucrării pentru construcţia centurii de ocolire a oraşului Caracal. Investiţia va fi realizată de firma S.C. ROMSTRADE S.R.L., cu sediul în comuna Adunaţii Copăceni, judeţul Giurgiu.

Proiectul vizează construcţia a 10,35 kilometri de drum, a unui pod şi a 14 podeţe, fiind complementar celui de reabilitare a Drumului Naţional 6 (E 70) Alexandria-Craiova. În prezent se lucrează la tronsonul Caracal-Mihăeşti şi Caracal-Drăghiceni. După ce vor fi terminate toate lucrările, va fi creat drumul express Craiova-Caracal-Alexandria-Bucureşti.

Prin aceste lucrări se dorește creşterea vitezei de deplasare de la 25 kilometri pe oră, în prezent, când DN 6 traversează municipiul Caracal, la 100 kilometri pe oră.

Obiectivul este finanţat de Comisia Europeană în proporţie de aproape 70% prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Valoarea lucrărilor este de aproape 45.000.000 de lei fără TVA, din care peste 30.300.000 de lei constituie finanţarea nerambursabilă a Comisiei Europene, diferenţa până la valoarea totală fiind asigurată de la bugetul de stat.

Durata de execuţie este de 24 de luni, la care se adaugă 24 de luni ca perioadă de garanţie.

Sursa: www.romania-actualitati.ro

 

Mix Music Evolution – Caracal – 27-29 mai 2011


Caravana Mix Music Evolution se află, weekend-ul acesta, la Caracal. Centrul orașului este plin de miros de mici, multă bere și voie bună.

Cel mai mare turneu concertistic public organizat vreodată în România, Mix Music Evolution, a demarat în această primăvară, avându-i ca directori pe Bogdan ”Bodo” Marin (Proconsul) şi Marius Gavrilă (Mix Music).

Din aprile şi până în noiembrie 2011, peste 40 de oraşe mari ale ţării (printre care Constanţa, Botosani, Braşov, Bacău, Galați, Iaşi, Piatra Neamț, Bucureşti) vor fi gazde, câte un weekend (de vineri până duminică), pentru impresionanta logistică scenică desfăşurată în campusurile Mix Music Evolution (centrele oraşelor).

Printre artiştii şi vedetele participante vor fi: Laurentiu Duţă, Proconsul, Dj Jungle, Andreea Bălan, Gheorghe Gheorghiu, Cătălin Măruţă s.a.m.d.

Turneul este realizat cu capital privat integral şi reprezintă cea mai importantă serie de concerte, după numărul de locaţii şi artişti, ce a fost organizată vreodată în ţara noastră.

Sursa: www.mixmusicevolution.ro