Pictorul Sabin Bălaşa


„Locuiesc în abis şi pictez ceea ce văd cu mintea, căci pentru mine arta este viziune.” – Sabin Bălaşa

Sabin Bălaşa s-a născut la Dobriceni, în Romanaţi, la 17 iunie 1932, absolvind cu succes Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București în 1955, cursurile Academiei de Limbă și Cultură Italiană „Siena” în 1965 şi cursurile Academiei de Pictură din Perugia în 1966, fiind legat spiritual de Italia, pe care a vizitat-o de mai multe ori, pentru a primi diferite premii, dar și pentru a picta.

S-a simţit ca acasă la Iaşi, unde a realizat între 1968-1978 celebrele murale care înnobilează Sala Pașilor Pierduți a Universității Al. I. Cuza, motiv pentru care declara, cu umor, că este „moldovean de origine oltean”.

În creaţia sa, a pornit de la ideea că arta şi viaţa comunică între ele în permanenţă, fiind vorba de o relaţie specifică, relaţia omului cu Universul, prin care se dezleagă destinul acestuia de existenţa în sine. A refuzat spaţiul închis, interiorul unei camere, deoarece îi limita libertatea de gândire şi îi neutraliza spiritul.

Deşi cunoscut ca pictor al perioadei comuniste, deoarece puternicii epocii  i-au comandat şi i-au plătit două lucrări dedicate cuplului Ceaușescu, Sabin Bălașa n-a pictat niciodată tractoare, ciocane și seceri, iar opera sa nu s-a încadrat în rigorile ideologice ale comunismului.

A avut o activitate impresionantă atât în domeniul picturii, artei monumentale, ilustraţiei de carte şi filmului de animaţie, făcând parte din numeroase jurii internaţionale, cât şi în domeniul publicistic, opera sa scrisă conţinând 3 romane şi numeroase articole şi eseuri în presa scrisă.

Filme de pictură animată (autor şi regizor):

  • „Picătura” (1966)
  • „Orașul” (1967)
  • „Valul” (1968)
  • „Pasărea Phoenix” (1968)
  • „Fascinație” (1969)
  • „Întoarcere în viitor” (1971)
  • „Galaxia” (1973)
  • „Odă” (1975)
  • „Exodul spre lumină” (1979)

Picturi murale:

  • „Aspirație” 380/546 cm
  • „Omagiu întemeietorilor” 372/471 cm
  • „Amfiteatru” 452/400 cm
  • „Generații” 452/379 cm
  • „Triumful vieții” 420/249 cm
  • „Dezastrul atomic” 420/249 cm
  • „Icar” 422/248 cm
  • „Prometeu” 417/247 cm
  • „Exodul spre lumină” 416/247 cm
  • „Ștefan cel Mare” 419/250 cm
  • „Moldova” 430/265 cm
  • „Luceafărul” – triptic (429/267 cm, 430/267 cm, 431/269 cm)
  • „Legenda Meșterului Manole” 432/268 cm
  • „Nunta Cosmică” 431/268 cm
  • „Legenda Dochiei” 429/268 cm
  • „Străbunii” 433/268 cm
  • „Galaxia Iubirii” 1080/466 cm
  • „Războinicii”
  • „Hora”
  • „Nunta Cosmică (Miorița)”
  • „Geneza”
  • „Feerie”

Expoziții personale:

  • 1978, Roma
  • 1980, Roma
  • 1982, Stockholm
  • 1982, București, Muzeul național de Artă,
  • 1985, Kerkera (Grecia)
  • 1988, Moscova, Tbilisi și alte capitale ale statelor fostei URSS
  • 1992, București
  • 1994, Israel
  • 2000, București, World Trade Center
  • 2002, Iaşi, Univ. Al. I. Cuza
  • 2005, București

Romane:

  • „Deșertul Albastru”, roman, 1996
  • „Exodul spre Lumină”, roman, 2002
  • „Democrație în Oglinzi”, roman, 2006

Sabin Bălașa s-a stins din viață în data de 1 aprilie 2008, fiind înmormântat la Cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.

Surse: Fiii Romanaţiului (1996), Wikipedia

Reclame

Festivalul Naţional de Folclor „Căluşul Românesc”, Ediţia a 42-a


Trei zile de tradiţii autentice la Caracal – Capitala Căluşului

Evenimentului cultural se va desfăşura după sărbătoarea Rusaliilor, în zilele de 17, 18 şi 19 iunie, la Caracal, judeţul Olt.

Organizatorii festivalului sunt: Consiliul Judeţean Olt, Consiliul Local Caracal, Primăria Municipiului Caracal, Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Olt şi Centrul Cultural „Radu Şerban” Caracal.

Sunt invitate formaţii reprezentative de folclor (căluşari, căluşeri şi căiuţi) din România (judeţele Alba, Argeş, Caraş Severin, Dolj, Giurgiu, Hunedoara, Iaşi, Olt, Sibiu, Teleorman şi Vâlcea) şi Bulgaria. Invitaţii speciali ai evenimentului sunt Ansamblul Folcloric „Romanaţi” din Caracal, Ansamblul Folcloric „Rapsodia” din Iaşi şi solistul de muzică populară Ion Popa.

Programul evenimentului conţine, alături de valorificarea scenică a căluşului, parada portului popular, expoziţie de fotografie „Caracal – capitala căluşului românesc”, spectacole folclorice ale ansamblurilor invitate, o întâlnire de lucru a conducătorilor formaţiilor participante, respectiv decernarea premiilor.

Vineri, 17 iunie 2011

18:00 – Piața Agroalimentară – Parcul „Constantin Poroineanu”:

– parada portului popular.

18:30 – Monumentul de Evocare a Revoluției de la 1848 din centrul Parcului „Constantin Poroineanu”:

– expoziţie de obiecte de uz gospodăresc, aparţinând Colegiului Tehnic „Matei Basarab” din Caracal;

– demonstraţii de virtuozitate susţinute de formaţiile participante.

19:00 – Teatrul de Vară:

– spectacole susţinute de formaţiile căluşăreşti;

– spectacol susţinut de Ansamblul Folcloric „Romanaţi” din Caracal;

– înmânarea trofeului şi diplomei festivalului.

Sâmbătă, 18 iunie 2011

18.00 – Piaţa Agroalimentară – Platoul Administrativ:

– parada portului popular.

18:30 – Platoul administrativ:

– demonstraţii de virtuozitate susţinute de formaţiile participante;

– deschiderea oficială a festivalului.

19:00 – Teatrul de Vară:

– expoziţie de obiecte de uz gospodăresc, aparţinând Colegiului Tehnic „Matei Basarab” din Caracal;

– spectacole susţinute de formaţiile căluşăreşti;

– spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Folcloric „Rapsodia” din Iaşi;

– înmânarea trofeului şi diplomei festivalului.

Duminică, 19 iunie 2011

18:00  – Teatrul de Vară:

– expoziţie de obiecte de uz gospodăresc, aparţinând Colegiului Tehnic „Matei Basarab” din Caracal;

– spectacole susţinute de formaţiile căluşăreşti;

– spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Folcloric „Rapsodia” din Iaşi;

– recital de muzică populară susţinut de solistul Ion Popa;

– înmânarea trofeului şi diplomei festivalului;

– închiderea evenimentului.

Contact: Centrul Cultural “Radu Şerban”, Str. Cuza Vodă, Nr. 8, Caracal, Cod 235200, Jud. Olt, Tel. 0249.512.067, Fax. 0249.517.516, E-mail: cultura_romanati@yahoo.com .

Posibilităţi de cazare

Hotel Edinburgh Caracal – Tel: 0249.518.888, 0760.799.178; E-mail: culina.popescu@yahoo.com; Adresa: Strada Cuza Vodă, Nr. 4A.

Hotel Romula Caracal: Tel: 0249.515.399, 0722.547.226; Adresa: Piaţa Victoriei, Nr. 14.

Pensiunea Primavera Caracal: Tel: 0249.514.919, 0722.100.022 ; Adresa: Strada Negru Vodă, Nr. 29.

Pensiunea Sport 48′ Caracal: Tel: 0249.511.425, 0724.210.263, 0740.935.234; Adresa: Aleea Bibian, Nr. 8, Parcul Constantin Poroineanu.

Motel No Name Caracal: Tel: 0249.512.736, 0765.245.876; Adresa: Strada Târgul Nou, Nr. 102.

Vă aşteptăm !

Proclamaţia de la Islaz


Eram băeţandru de 15 ani, când ne-am pomenit prin luna lui Cireşar cu nişte boieri în sat. Ziceau că sunt Heliade, Golescu, Tell, Magheru şi popa Radu Şapcă de la Celei. Pe ceilalţi mi i-am uitat. S-au oprit în mijlocul satului şi, ca de când m-apucai să spui, tot satul s-a strâns pe lângă ei. Au vorbit pe rând şi spuneau să gonim legile ruşilor din ţară şi să ne facem legea noastră. Apoi au plecat la taftu (subprefectură). Cei din taft, văzând urgia poporului, au sărit pe ferestre şi au fugit, iar capii mişcării au scos afară toate hârtiile şi le-au dat foc, apoi s-au dus” – 1928, Anton Alexandrescu – casier secretar cont al Băncii Populare Islaz-Liberatea

Revoluția Română de la 1848 a fost parte a revoluției europene din același an și expresie a procesului de afirmare a națiunii române și a conștiinței naționale. Un factor deosebit de important l-a constituit Revoluția Franceză din februarie 1848 care a avut repercusiuni asupra întregului continent.

La 7 iunie 1848, la Craiova, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu și CostacheRomanescu alcătuiesc, în ilegalitate, primul guvern provizoriu revoluționar.

Gheorghe Bibescu, domnitorul Ţării Româneşti, ordonă paza tuturor porturilor pentru a aresta, imediat după debarcare, agitatori revoluționari veniți de la Paris.

Localitatea Islaz (azi în județul Teleorman, atunci în județul Romanați), fostă moşie a Brâncovenilor, în suprafaţă de 8500 ha, era un mic port pe Dunăre cu oarecare însemnătate comercială, care, spre deosebire de porturile Turnu Măgurele, Giurgiu și Calafat, nu era sub controlul direct al turcilor.

Islazul a fost ales de Nicolae Bălcescu ca loc al declanșării revoluției din Țara Românească pentru că, atât căpitanul Nicolae Pleşoianu, comandantul companiei de dorobanți care avea sub pază portul și frontiera,cît și Ioan Maiorescu, prefectul judeţului Romanaţi, erau de partea revoluționarilor.

La 9 iunie 1848, la Islaz, Ion Heliade Rădulescu dă citire Proclamaţiei de la Islaz, aceasta având forma și valoarea unui act constituţional. Între cele 22 de prevederi ale sale se remarcă: independența administrativă și legislativă, separația puterilor, egalitatea drepturilor politice, alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani, reducerea listei civile a domnitorului, emanciparea clăcașilor, emanciparea israeliților și drepturi politice pentru compatrioții de altă credință, dezrobirea țiganilor, instrucțiune egală, înființarea unor așezăminte penitenciare, crearea gărzii naționale.

Indecis, Gheorghe Bibescu nu a trecut nici de partea revoluției și nici nu a înăbușit-o, astfel încât este nevoit să abdice la 25 iunie 1848 și să părăsească țara, plecând apoi în Transilvania.

În anul 1969, în centrul Islazului, se ridică monumentul comemorativ al Adunării de la Islaz, 1848.