2012 in review


The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2012 annual report for this blog.

Here’s an excerpt:

4,329 films were submitted to the 2012 Cannes Film Festival. This blog had 15,000 views in 2012. If each view were a film, this blog would power 3 Film Festivals

Click here to see the complete report.

Cine vine pe la noi?


Anul acesta am avut oportunitatea de a ma deplasa, in interes de serviciu, la capatul celalalt al lumii, in Coreea de Sud. Marturisesc faptul ca nu stiam foarte multe despre aceasta tara, decat ca a fost devastata de un razboi, dupa care a urmat o perioada de refacere, ale carei efecte se pot observa in fiecare colt in care ai ocazia sa ajungi. Imi imaginam un aeroport mic, infrastructura asemanatoare cu a noastra, sate vechi, neatinse de civilizatie.
Imediat dupa ce am aterizat pe Aeroportul Incheon, o insula de langa Seul, capitala lor, transformata in aeroport, impresiile mele primitive, recunosc, s-au schimbat radical. Infrastructura, serviciile, ospitalitatea, perfectiunea sunt notiunile care definesc statul peninsular, lovit anual de minim 20 de taifunuri, vitregit de un teritoriu fertil. Din lipsa de spatiu, au fost nevoiti sa distruga satele traditionale, ridicand, in locul acestora, metropole cu blocuri de locuinte de 20 de etaje. Au pastrat si conservat obiectivele turistice cheie, creand o retea dezvoltata de drumuri care le interconecteaza. Au pastrat muntii neatinsi, iar pensiunile turistice sunt o raritate, fiind marginalizate de o opinie generalizata contra.
Gesturile si obiceiurile traditionale sunt pastrate cu sfintenie, obligandu-ma, sa ma inclin in fata bunului simt si respectului care se manifesta intre conationali.
Am calatorit mult in sud, centru si nord, simtindu-ma ca un mic rege, primind, la tot pasul, zambete, saluturi, strangeri de mana.
Fiecare punct de pe harta are o istorie si mandrie proprie.

Iata-ma intors din ordine intr-o alta ordine, dezordonata, despre care nu vreau sa vorbesc, pentru ca vorbesc altii in locul meu. Turismul nostru graviteaza in jurul pensiunilor de pe Valea Prahovei si in jurul scoicilor pline de seminte de la Mamaia. Ne imbulzim sa colonizam fiecare particica de tarisoara ramasa neacoperita si apoi asteptam sa vina turisti de peste granite sa ne faca mai bogati. Cum ajung turistii la noi? Ii strigam, ii obligam sa se imbulzeasca pe drumurile noastre inguste, le aruncam o privire urata atunci cand bacsisul nu e consistent si ii punem sa se spele in dusuri inundate in timp ce le cautam prin bagaje dupa bauturi scumpe, dupa care le dam un sut in fund sa se dea cu avionul Tarom pe deasupra Otopeniului sub deviza „turism original”?

Cum facem sa iesim din carapace si sa ne modelam turismul dupa cerintele celor care vor sa vada ceva nou? … pentru ca au ce vedea. 😉

Un nou sezon de vacante. Sa ne ferim de „tepe”!


Chiar daca mai e ceva vreme pana la concediul de vara, multi dintre noi si-au facut deja o idee despre ofertele turistice de pe piata. Unii prefera destinatiile exotice, altii pe cele traditionale, iar unii se uita in primul rand la preturi.

Indiferent de preferinte, nu te lasa „sedus” de orice oferta sau agentie intalnite. Cand vine vorba de vacante, „tepele” sunt destul de diversificate, ca sa zicem asa, de la situatii in care ajungi la hotel si ti se spune ca nu ai nici o rezervare pe numele tau, la cele in care realizezi ca una ai platit si alta ti se da, sau cazuri in care afli ca nu mai pleci fix cand terminai de facut bagajul.

Traian Badulescu, director general al Travel Advisor Media, spune ca exista trei categorii de „tepe”:

1. Inselaciune. Vorbim de cazul agentiilor care practica tarife extrem de atractive, emit vouchere false sau neacoperite, turistii platesc, dupa care agentia dispare.

2. Tipul bad management. Agentii care nu gestioneaza bine rulajul, iar banii clientului nu ajung la hotel sau la touroperatorul partener din tara de destinatie. „Ori agentii care s-au trezit in incapacitate de plata ori insolventa. Iar turistul a fost nevoit sa scoata banii din buzunar, cu promisiunea recuperarii banilor sau, in cel mai fericit caz, pentru el a platit agentia revanzatoare, care a luat si ea ‘teapa’ de la agentia touroperatoare, care, la randul ei, nu se stie de ce nu a platit la timp la destinatie”, a explicat Badulescu.

3. Servicii neadecvate la fata locului. Din nefericire, aceste exemplu are o raspandire larga – platesti pentru servicii de o anumita calitate, iar la fata locului iti dai seama ca lucrurile „stau putin altfel”.

Ce se poate intampla?

Anul trecut, in septembrie, presa a scris despre cazul unor bucuresteni care si-au platit vacantele in Turcia si cu o zi inainte de plecare au aflat ca de fapt camerele lor nu fusesera platite.

„Trebuia sa plecam in 1 septembrie si, in 31 august, ne-au sunat de la agentie sa ne spuna ca nu mai putem pleca. Am platit 2.200 de euro pentru patru nopti de cazare in Turcia si am aflat acum ca banii nici nu au ajuns la hotelul la care trebuia sa stam”, a declarat la acea vreme unul dintre clienti.

Tot atunci, presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) a declarat pentru presa locala ca mai multi turisti au fost dati afara din hotelul in care erau cazati in Turcia si trimisi acasa fara sa li se asigure avion, cu doua zile inainte de terminarea sejurului.

„Turistii au reclamat ca hotelul la care au fost cazati le-a pus in vedere sa elibereze camerele pentru ca a primit bani doar pentru o anumita perioada a sejurului, mai putin o zi sau doua la final. Ulterior, agentia de la Bucuresti a transmis voucherele respective, dar au fost probleme la intoarcere in tara pentru ca nu s-a asigurat transportul cu o cursa charter, asa cum se preciza in contract”, a explicat atunci Constantin Cerbulescu, ANPC, in presa locala.

Acestea sunt doar cateva exemple relatate in presa, insa in realitate acest gen de experiente sunt destul de frecvente. Nu toti oamenii fac plangeri la ANPC, unii dintre ei isi povestesc experientele pe forumuri, de exemplu. Intr-adevar nu tot ce scrie pe aceste site-uri trebuie luat ca atare, pentru ca si in turism concurenta e mare, iar Internetul iti permite „sa-i pui piedica” concurentului, plus ca fiecare om are propriile gusturi si traieste experientele in propriul fel.

Documentarea atenta ne poate scapa de „surprize”

Corina Martin, presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Tursim (ANAT), ne sfatuieste sa fim circumspecti cu privire la achizitionarea ofertelor tip „chilipir”, intrucat astfel de oferte nu au intotdeauna suport real pe piata turistica. Din pacate, insa, contextul economic ne determina pe multi dintre noi sa fim atenti la bugetul de vacanta, astfel ca preturile agentiilor de renume pot fi uneori cu mult peste ce ne putem permite.

Iata cateva aspecte la care trebuie sa fim atenti atunci cand vrem sa cumparam un pachet turistic:

1. Licenta si Acreditari. La aceasta categorie, agentiile de turism trebuie sa „bifeze” neaparat licenta emisa de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT), act ce trebuie expus la vedere, in sediu. Traian Badulescu spune ca si apartenenta agentiei la o organizatie profesionala de renume reprezinta un plus. Insa au existat situatii in care calitate de membru ANAT, de exemplu, nu a reprezentat o garantie. „ANAT a procedat la excluderea catorva agentii membre, din cauza nerespectarii obligatiilor asumate de catre aceste firme fata de clienti”, a precizat Corina Martin.

Un alt avantaj pentru client il reprezinta afilierea agentiei la alte structuri autohtone sau internationale, precum IATA. „Agentiile acreditate IATA (sunt peste 200 in Romania), pe langa faptul ca au dreptul de a emite bilete de avion, ofera o bonitate financiara in plus, deoarece trebuie sa depuna garantii mari”, a explicat Badulescu. De asemenea, ANAT ne recomanda sa verificam existenta politei de asigurare de insolventa a agentiei de turism si numele asiguratorului, precum si termenul de valabilitate. „Toate acestea trebuie sa fie mentionate expres in contractul cu turistul, si nu numai pe acesta, ci si pe documentele fiscale sau alte documente(chitante) care sunt eliberate de catre agentie. Totodata operatorul de turism are obligatia de a posta pe site licenta cu termenul de valabilitate al acesteia, brevetul si numele detinatorului brevetului, politia de asigurare (cu termenul de valabilitate si numarul)”, a spus Corina Martin.

2. Experienta altora. Cauta numele agentiei pe internet pentru ca poti descoperi multe pareri pe forumurile de profil. „Atentie, nu trebuie sa va speriati daca gasiti doar una sau cateva mentionari critice – internetul e si o lume a anonimitatii iar concurenta nu doarme. Insa daca gasiti prea multe opinii negative, poate chiar si furnizate de mass-media, atunci este o problema”, a mentionat Badulescu. Aparte de Internet, poti intreba in cercul de cunostinte daca a fost cineva plecat prin agentia respectiva si astfel afli pareri de la persoane de incredere.

3. Vechimea pe piata. Este o garantie in plus a seriozitatii, spun specialistii. De ce? Se pleaca de la premisa ca din moment ce agentia a rezistat, inseamna ca a oferit si servicii bune sau macar nu a facut gafe majore.

4. Compara ofertele. Incearca sa mai vezi si alte oferte inainte sa te entuziasmezi prea tare de un pret „super avantajos. „Daca pretul este exagerat de mic, difera cu 20% sau mai mult fata de preturile oferite de toti ceilalti si, mai ales, agentia este si ‘no name’, feriti-va!”, a spus Badulescu. Turismul nu este ferit de practica clauzelor ascunse sau scrise cu literele „mici, mici” referitoare la costuri suplimentare. Pe de alta parte, daca acele preturi „mai mici” apartin unui touroperator mare (roman sau international), sunt sanse mari ca totul sa fie corect, pentru ca firmele mari au putere de negociere.

5. Contract si asigurari. Citeste cu atentie contractul si pune intrebari daca lucrurile nu sunt clare. „La achizitionarea pachetului turistic e bine sa va faceti o asigurare de calatorie (de sanatate) si o asigurare storno (care va acopera penalitatile in cazul in care intervine un motiv obiectiv, demonstrabil, gen boala, divort, incendiu si nu mai puteti pleca). E bine de stiut ca daca va razganditi nejustificat asupra plecarii cu cateva zile inainte, riscati sa pierdeti toti banii, iar agentia va avea dreptate. Si ea a platit mai departe si este penalizata, nu mai poate recupera banii”, a spus Badulescu.

Surse: http://www.dailybusiness.ro, http://www.stiri-turism.com/

Târgul de turism al României, 15-18 martie 2012


Targul de Turism al Romaniei

Cel mai important eveniment dedicat turismului din Romania, isi propune si la aceasta editie sa reuneasca timp de patru zile atat profesionestii din domeniu, cat si publicul interesat de calatorii, vacante si programe de recreere. In acest scop, organizatorii si-au propus sa deschida portile tuturor celor implicati direct pe aceasta piata: autoritati de promovare regionala din România si strainatate, organizatii patronale si asociatii profesionale, agentii de turism si tour-operatori, hoteluri si pensiuni, organizatori de congrese si turism de afaceri, edituri si institutii culturale, in vederea dezvoltarii si intampinarii exigentelor publicului consumator.

Peste 200 de companii din 25 de tari, pe o suprafata totala de peste 15.000 mp

Pentru editia de primavara a expozitiei, cea de-a XXVII-a, au confirmat deja participarea nume importante pe piata serviciilor de turism atat din tara, cat si din strainatate. Asadar, in perioada 15 – 18 martie 2012, vor fi prezentate oferte de turism pentru aceasta vara, circuite, destinatii exotice, programe pentru turism de aventura, turism cultural si de business, turism de tratament balnear etc. De asemenea, pentru profesionistii din turism vor fi ofertate servicii de transport, financiare si de asigurari, solutii IT si sisteme de rezervari, programe de învatamânt si formare profesionala în turism etc.

Targul de Turism al Romaniei este un eveniment organizat în parteneriat cu Camerele de Comert si Industrie din România, cu Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism – ANAT, cu Federatia Patronatelor din Turismul Românesc – FPTR, Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural – ANTREC si Organizatia Patronala a Turismului Balnear – OPTBR.

Târgul se va desfasura în pavilioanele C1, C2, C3, C4, C5 si C6 din cadrul Centrului Expozitional ROMEXPO

Sursa: http://www.targuldeturism.ro/

Dioşti – Satul Regal


La 12 km de Caracal, pe DN 6, către Craiova se află una din cele mai frumoase aşezări ţărăneşti din ţară, satul Dioşti, atestat documentar de aproximativ 500 ani.

Înfăţişarea din prezent a satului este datorată unui incendiu izbucnit în anul 1938. Au fost distruse, atunci, zeci de gospodării. Proporţiile dezastrului l-au impresionat pe regele Carol al II-lea, care, văzând ruinele şi oamenii neajutoraţi, a decis reconstruirea satului.

Fundaţia Regală a acordat imediat fondurile necesare reconstrucţiei. S-a hotărât ca noua aşezare, Uliţa Morii,o uliţă lungă de aproape un kilometru, să aibă numai gospodării cu arhitectură tradiţională românească.

Au fost aduşi meşteri de pe tot cuprinsul judeţului Romanaţi pentru a construi, bucată cu bucată, 26 de gospodării, cu toate cele necesare: locuinţa (care, în funcţie de numărul odăilor, era de trei tipuri: cu trei camere, cinci şi şase), cu pridvor din lemn sculptat, cu beciul aşezat în faţa casei, cu un fel de foişor deasupra, grajdul pentru animale, pătulul, fântâna, la poartă, între două gospodării, livada, grădina de zarzavat, cea de flori şi dependinţele.

Lucrările au fost supravegheate de către arhitecţii Focşa şi Gusti. La sfârşitul reconstrucţiei, a luat naştere un aşezământ nou, cu gospodării ordonate, centru civic, primărie, şcoală, biserică, grup social-cultural, post de jandarmi.

Uliţa Morii este, în prezent, unul dintre cele mai frumoase locuri cu specific tradiţional românesc din ţară. Câteva din gospodăriile sale, care au rămas intacte, au fost mutate la Muzeul Satului, în Bucureşti.

Uliţa Morii se află la intrarea în Dioşti, făcând legătura cu drumul naţional. Vă aşteaptă să vă abateţi din călătorie, pentru câteva minute, pentru a o vizita.

Monografia „Dioştii, pagini de istorie”, scrisă de Mihai Bălăianu, cuprinde 18 volume, însumând 5161 de pagini, fiind întocmită pe baza a 17.500 de documente originale, referitoare la comuna Dioşti, dar şi la alte 178 de localităţi din Oltenia, cu care dioştenii au avut legături.

Prin valoarea şi anvergura sa, este singura de acest gen din lume, oficialităţile române propunând introducerea monografiei în Cartea Recordurilor.

 

Popa Radu Şapcă


„Popa Radu Şapcă este din neamul Şăpculeştilor. (…) Când s-a făcut revoluţia la 1848, pleca popa de la Izlaz spre Dăbuleni, pe marginea Oltului la deal ca să strângă oamenii la sobor. Când s-au strâns oamenii la sobor, le-au spus cari erau mai mari, acolo la Izlaz să facă revoluţie.” – Monografia Judeţului Romanaţi

Popa Radu Șapcă a fost preot la Biserica Sf. Nicolae din Celei, localitate lângă portul Corabia (1834), haiduc și revoluționar, unul din organizatorii Marii Adunări populare de la Izlaz, din 1848. Cu el se încheie epoca haiducilor și pandurilor celebri din Oltenia.

În 1848, după ce a auzit că, la Bucureşti, mai mulţi intelectuali şi oameni de seamă pregăteau o mişcare prin care se dorea înlăturarea stăpânirii fanariote, Popa Şapcă a căutat să intre în legătură cu liderii olteni pentru ca, prin aceştia, să ia şi el parte la revoluţie. În satul lui şi în toate localităţile învecinate, Popa Şapcă a propovăduit tuturor ideile revoluţionare.

Când a sosit momentul, părintele a mers la Bucureşti, unde a reuşit să-i convingă pe capii revoluţionari că locul cel mai potrivit pentru începerea revoluţiei, ferit de ochii autorităţilor şi de armata domnitorului Gheorghe Bibescu, este satul Izlaz, din apropierea Dunării.

În ziua de 9 mai 1848, semnalul a fost dat: oamenii din toate colţurile ţării s-au adunat pe câmpia din apropierea localităţii Islaz pentru a asculta programul pe care-l propuneau liderilor paşoptişti.

Datorită zelului şi devotamentului său, Popa Radu Şapcă a fost ales ca membru semnatar al Guvernului Provizoriu, alături de nume sonore din cultura românească: Ion Heliade-Rădulescu, Christian Tell, Ştefan Golescu şi Nicolae Pleşoianu.

După înăbușirea revoluției, la 29 octombrie 1848 a fost arestat pentru participarea la evenimente şi închis la Văcăreşti, surghiunit pentru 2 ani la Sf. Munte Athos şi mutat la Bursa cu majoritatea revoluţionarilor (1849-1853).

În timpul Războiului Crimeii, revoluţionarii exilaţi în Bursa şi Constantinopol au primit permisiunea de a locui mai aproape de graniţele ţării. Popa Şapcă a reuşit, cu foarte mare greutate, să se stabilească în Şumla, de aici trecând noaptea cu barca peste Dunăre pentru a-şi vedea familia din Celei. Abia în anul 1855, părintele a primit acordul domnitorului Barbu Ştirbei pentru a reveni în hotarele ţării.

În 1856 s-a reîntors în ţară, iar domnitorul Alexandru Ioan Cuza la numit preot curator la Râmnicu Vâlcea, apoi, datorită lui Dimitrie Bolintineanu, la Mânăstirea Hotărani din Romanaţi, situată la 12 km de oraşul Caracal, apoi curator la Mânăstirea Brâncoveni, unde este înmormântat.

La doi paşi de Cetatea Sucidava, într-un un mic părculeţ, se află bustul lui Popa Radu Şapcă, care indică locul în care s-a aflat bordeiul acestuia, în faţa căruia s-a strâns Guvernul Provizoriu de la 1848.

Puţin despre promovarea turistică


În urmă cu 3 săptămâni, am participat la Emirates Assessment Days. Două reprezentante ale companiei aeriene Emirates, cu sediul în Dubai, au venit la Bucureşti pentru a selecta, dintr-un număr de candidaţi, persoanele potrivite pentru jobul de flight attendant.

Încă de la apariţie, am putut observa câteva caracteristici ale celor două recrutoare Emirates: ţinuta impecabilă, fluenţa în vorbire, fără nicio eroare, privirea pătrunzătoare, zâmbetul natural, deci atitudinea profesionistă.

La ora 09:00, sala era plină cu persoane care aşteptau, unele cu emoţii, altele doar curioase, să înceapă interviurile. Aşteptarea avea să fie destul de lungă, deoarece reprezentantele aveau o sarcină foarte importantă: să promoveze atât destinaţia turistică Dubai, cât şi compania aeriană Emirates.

În faţa noastră s-a derulat un şir de videoclipuri despre istoria Dubaiului, dezvoltarea de care s-a bucurat emiratul în ultimul deceniu, despre cosmopolitismul metropolei, stilul de viaţă şi obiectivele turistice, apoi, similar, prezentări despre compania aeriană.

Cele două reprezentante Emirates, pe lângă atribuţia de bază a jobului (selectarea candidaţilor pentru companie), îndeplineau rolul de ambasadoare ale destinaţiei turistice Dubai. Orice candidat reprezenta un potenţial angajat al companiei sau un potenţial turist în Dubai ori client Emirates.

După vizionarea videoclipurilor, s-au instalat, în mentalul candidaţilor, mai multe dorinţe: de a vizita, măcar o singură dată, Dubaiul, de a călători, măcar o singură dată, cu luxosul Airbus A380 Emirates şi bineînţeles, de a lucra într-o companie multinaţională, în permanentă expansiune.

Aşadar, felicitări pentru cele două reprezentante Emirates şi pentru autorităţile din Dubai, care au înţeles perfect că orice persoană care trece dincolo de graniţele ţării poate influenţa, constructiv, activitatea de atragere a turiştilor!