Olt

Piese memorabile şi îndrăgite de public, regizori de marcă şi actori de elită se reunesc, între 29 aprilie şi 6 mai, în cadrul Festivalului de Teatru de la Caracal, ediţia a II-a.

Timp de o săptămână, clădirea cochetului teatru “Ştefan Iordache” va închide, precum „o scoică” în cochilie, “greutatea cuvântului şi a celor ce se nasc din el: fantasme, paşii actorilor, imaginaţia regizorilor, desenele scenografilor. Magia teatrului. Suflul, palpitaţia lui”, declară directorul festivalului, Marina Constantinescu. Şi va împlini un vis. Pentru că Festivalul de Teatru de la Caracal s-a născut dintr-unul. Un vis al Mihaelei Tonitza-Iordache, care a dorit ca Teatrul Naţional din localitate să strângă împreună comunitatea şi breasla teatrală, în numele valorii şi al memoriei faţă de personalităţi care au marcat scena teatrului românesc.

Ediţia din acest an este dedicată memoriei regizorului Liviu Ciulei, un rafinat şi inegalat maestru al artei teatrale. Pe scena teatrului caracalean, vor fi prezentate opt spectacole: Duminică, 29 aprilie: „Maestrul şi Margareta” după Mihail Bulgakov (OKT – Vilnius Cuty Theatre, Lituania). În regia lui Oskaras Korsunovas, cu Egle Mikulionyte, Julius Zalakevicius; Luni, 30 aprilie: „Căsătoria” de Gogol (Teatrul Bulandra) în regia lui Yuri Kordonsky. Cu Andreea Bibiri, Anca Androne, Irina Petrescu, Mariana Mihuţ, Cornel Scripcaru, Răzvan Vasilescu, Doru Ana, Ionel Mihăilescu, Victor Rebengiuc, Marius Chivu, Ana Maria Macaria, Şerban Pavlu; Marţi, 1 mai: „Caramitru- Mălăele, câte-n lună şi în stele”. Cu Ion Caramitru, Horaţiu Mălăele şi Adrian Naidin (violoncel); Miercuri, 2 mai: „Love stories” de Radu F. Alexandru (Teatrul Metropolis), în regia lui Claudiu Goga. Cu Maia Morgenstern, Mircea Rusu, Alexandru Pavel, Diana Cavallioti; Joi, 3 mai: „Pyramus & Thisbe 4 You” după William Shakespeare (Teatrul Odeon), în regia lui Alexandru Dabija. Cu Dorina Lazăr, Oana Ştefănescu, Antoaneta Zaharia, Ada Simionică, Ana Maria Moldovan, Paula Niculiţă, Rodica Mandache, Mihai Smarandache, Marius Damian, Pavel Bartoş, Ionel Mihăilescu, Gabriel Pintilei, Mircea Constantinescu; Vineri, 4 mai: „O lume pe dos” de Terence McNally, A.R. Gurney Jr. şi Christoper Durang(ArCuB şi Fundaţia artEst). Cu Tudor Chirila, Iarina Demian, Smaranda Caragea, Simona Stoicescu, Mircea Drâmbăreanu/ Petre Moraru, Andrei Runcanu; Sâmbătă, 5 mai: „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale (Teatrul de Comedie), în regia lui Alexandru Dabija. Cu Marius Florea Vizante, George Mihăiţă, Valentin Teodosiu, Florin Dobrovici, Eugen Racoţi, Marcel Iureş, Dragoş Huluba, Dorina Chiriac, Mihaela Teleoacă, Dan Rădulescu Duminică, 6 mai: „Egoistul” de Jean Anouilh (TNB), în regia lui Radu Beligan. Cu Radu Beligan, Simona Bondoc, Damian Crâşmaru, Tomi Cristin, Sanda Toma, Mihai Niculescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu/Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu şi Silviu Biriş;

La Caracal, luminile festivalului vor topi avalanşa nefirescului din toate ungherele vieţii. Sunteţi invitaţi la o săptămână de sărbătoare în spaţiul valorii teatrului românesc, un spaţiu magic care, în accepţiunea directorului festivalului, „netezeşte asperităţile, colţurile din noi care ne ţin departe unii de ceilalţi. Sunteţi invitati să luaţi parte la frumuseţea dialogului. Frumuseţea de a fi împreună!”. Evenimentul este organizat de Primăria oraşului Caracal şi Mişcarea de Rezistenţă.

Sursa: http://www.jurnalul.ro/teatru/festivalul-de-teatru-caracal-607774.htm .

La 12 km de Caracal, pe DN 6, către Craiova se află una din cele mai frumoase aşezări ţărăneşti din ţară, satul Dioşti, atestat documentar de aproximativ 500 ani.

Înfăţişarea din prezent a satului este datorată unui incendiu izbucnit în anul 1938. Au fost distruse, atunci, zeci de gospodării. Proporţiile dezastrului l-au impresionat pe regele Carol al II-lea, care, văzând ruinele şi oamenii neajutoraţi, a decis reconstruirea satului.

Fundaţia Regală a acordat imediat fondurile necesare reconstrucţiei. S-a hotărât ca noua aşezare, Uliţa Morii,o uliţă lungă de aproape un kilometru, să aibă numai gospodării cu arhitectură tradiţională românească.

Au fost aduşi meşteri de pe tot cuprinsul judeţului Romanaţi pentru a construi, bucată cu bucată, 26 de gospodării, cu toate cele necesare: locuinţa (care, în funcţie de numărul odăilor, era de trei tipuri: cu trei camere, cinci şi şase), cu pridvor din lemn sculptat, cu beciul aşezat în faţa casei, cu un fel de foişor deasupra, grajdul pentru animale, pătulul, fântâna, la poartă, între două gospodării, livada, grădina de zarzavat, cea de flori şi dependinţele.

Lucrările au fost supravegheate de către arhitecţii Focşa şi Gusti. La sfârşitul reconstrucţiei, a luat naştere un aşezământ nou, cu gospodării ordonate, centru civic, primărie, şcoală, biserică, grup social-cultural, post de jandarmi.

Uliţa Morii este, în prezent, unul dintre cele mai frumoase locuri cu specific tradiţional românesc din ţară. Câteva din gospodăriile sale, care au rămas intacte, au fost mutate la Muzeul Satului, în Bucureşti.

Uliţa Morii se află la intrarea în Dioşti, făcând legătura cu drumul naţional. Vă aşteaptă să vă abateţi din călătorie, pentru câteva minute, pentru a o vizita.

Monografia „Dioştii, pagini de istorie”, scrisă de Mihai Bălăianu, cuprinde 18 volume, însumând 5161 de pagini, fiind întocmită pe baza a 17.500 de documente originale, referitoare la comuna Dioşti, dar şi la alte 178 de localităţi din Oltenia, cu care dioştenii au avut legături.

Prin valoarea şi anvergura sa, este singura de acest gen din lume, oficialităţile române propunând introducerea monografiei în Cartea Recordurilor.