Cine vine pe la noi?


Anul acesta am avut oportunitatea de a ma deplasa, in interes de serviciu, la capatul celalalt al lumii, in Coreea de Sud. Marturisesc faptul ca nu stiam foarte multe despre aceasta tara, decat ca a fost devastata de un razboi, dupa care a urmat o perioada de refacere, ale carei efecte se pot observa in fiecare colt in care ai ocazia sa ajungi. Imi imaginam un aeroport mic, infrastructura asemanatoare cu a noastra, sate vechi, neatinse de civilizatie.
Imediat dupa ce am aterizat pe Aeroportul Incheon, o insula de langa Seul, capitala lor, transformata in aeroport, impresiile mele primitive, recunosc, s-au schimbat radical. Infrastructura, serviciile, ospitalitatea, perfectiunea sunt notiunile care definesc statul peninsular, lovit anual de minim 20 de taifunuri, vitregit de un teritoriu fertil. Din lipsa de spatiu, au fost nevoiti sa distruga satele traditionale, ridicand, in locul acestora, metropole cu blocuri de locuinte de 20 de etaje. Au pastrat si conservat obiectivele turistice cheie, creand o retea dezvoltata de drumuri care le interconecteaza. Au pastrat muntii neatinsi, iar pensiunile turistice sunt o raritate, fiind marginalizate de o opinie generalizata contra.
Gesturile si obiceiurile traditionale sunt pastrate cu sfintenie, obligandu-ma, sa ma inclin in fata bunului simt si respectului care se manifesta intre conationali.
Am calatorit mult in sud, centru si nord, simtindu-ma ca un mic rege, primind, la tot pasul, zambete, saluturi, strangeri de mana.
Fiecare punct de pe harta are o istorie si mandrie proprie.

Iata-ma intors din ordine intr-o alta ordine, dezordonata, despre care nu vreau sa vorbesc, pentru ca vorbesc altii in locul meu. Turismul nostru graviteaza in jurul pensiunilor de pe Valea Prahovei si in jurul scoicilor pline de seminte de la Mamaia. Ne imbulzim sa colonizam fiecare particica de tarisoara ramasa neacoperita si apoi asteptam sa vina turisti de peste granite sa ne faca mai bogati. Cum ajung turistii la noi? Ii strigam, ii obligam sa se imbulzeasca pe drumurile noastre inguste, le aruncam o privire urata atunci cand bacsisul nu e consistent si ii punem sa se spele in dusuri inundate in timp ce le cautam prin bagaje dupa bauturi scumpe, dupa care le dam un sut in fund sa se dea cu avionul Tarom pe deasupra Otopeniului sub deviza „turism original”?

Cum facem sa iesim din carapace si sa ne modelam turismul dupa cerintele celor care vor sa vada ceva nou? … pentru ca au ce vedea. 😉

Anunțuri

Târgul de turism al României, ediția a 28-a


 

 

TTR – Cel mai mare eveniment din Romania dedicat industriei turismului

De o importanta majora pentru sectorul turismului din Romania, Targul de Turism organizat la ROMEXPO, reuneste anual, in doua editii, elita firmelor de profil atat din tara, cat si din intreaga lume.

Editia de toamna 2012 va avea loc in perioada 15- 18 noiembrie in Pavilioanele C1, C2, C3, C4 si C5 – ROMEXPO si se va axa, in principal, pe promovarea ofertelor turistice de ski din tara si strainatate, cat si a destinatiilor exotice, aflate in plin sezon.

Un exemplu de promovare turistică – Prinţul Charles în România


Zilele trecute, ne-am bucurat de vizita Prinţului Charles de Wales în Transilvania. Privit peste gard, prin fumul de tutun din colţul gurii, pare caraghios, în costumul lui elegant, acoperit cu pălăria de paie şi sprijinit de un toiag neşlefuit. „Auzi, cine-o fi şi ăsta, de-l filmează toată lumea? O venit din Anglia, mă… E prinţul ăla, Şarls, se mută la noi!”

Avantaje şi dezavantaje… Putem transforma „lipsa promovării satelor saxone din Transilvania”(dezavantaj) în „pe unde mână omului n-a pus niciodată piciorul”(avantaj) şi iată o nouă destinaţie turistică, neexploatată sau slab reprezentată, până în prezent, cu perspective uriaşe de dezvoltare.

„Culturăl turism, herităj, histori, brend… ce tot zic ăştia? Io mă, uite-l în căruţă cu Ghiţă, îşi prăfuie costumul!”

Între 15 şi 20 mai, Prinţul Charles a fost un veritabil vector de imagine pentru ţara noastră. Se pare că nu avem foarte mare nevoie de şosele moderne, aeroport peste drum şi băi cu jacuzzi pentru a atrage turişti, iar aerul curat, casele vechi, verdeaţa şi frumuseţea peisajelor nu costă nimic. Trebuie doar nişte poze, câteva filmuleţe şi un plan de marketing foarte bine structurat. Oricum, suntem pe drumul cel bun!

Photo credits: NewsIn

TTR – Târgul de Turism al României 2011


31 martie – 03 aprilie 2011 – ediţia a – XXV – a

Pavilionul Central – Centrul Expoziţional Romexpo

TTR, mai mult decât o platformă ce susţine, de mai bine de 10 ani, turismul românesc şi dezvoltarea acestuia, reprezintă cea mai importantă manifestare de acest gen din România, reunind firme de elită din domeniu într-un format patronat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Ediţia de primăvara a TTR 2011 se adresează agenţiilor de turism, tour operatorilor, autorităţilor şi asociaţiilor profesionale din turism, organizatorilor de congrese şi turism de afaceri, staţiunilor turistice şi complexelor balneare, hotelurilor, pensiunilor, agenţilor economici ce oferă servicii de alimentaţie publică în turism, servicii de transport, servicii financiare şi de asigurări, IT şi sisteme de rezervări, învăţământ şi formare profesională în turism, cultură şi agrement, editurilor şi publicaţiilor de profil.

Târgul de Turism al României are un caracter internaţional şi este destinat atât vizitatorilor specialişti în turism, din ţară şi din străinătate, dar şi publicului larg.

Vom fi prezenți la eveniment, pentru început, în calitate de invitați.

www.targuldeturism.ro

Teatrul Naţional din Caracal


În anul 1901 se deschide teatrul cel nou, cu abonamente angajate de societatea dramatică din Craiova.

„Teatrul din Caracal este de o arhitectură destul de frumoasă, bine proporţionat, cu un interior destul de spaţios pentru cerinţele locale. Estetica faţadei lui impozante este păgubită însă simţitor de panta dâmbului din faţă, pe care nimeni nu s-a gândit s-o niveleze.”

Lăsând de o parte părerile haioase ale oamenilor vremii, menţionăm că Teatrul este construit în stilul barocului târziu, pe scena acestuia perindându-se nume ilustre precum George Enescu, Constantin Nottara, Lucia Sturdza-Bulandra, Maria Filotti, Haralambie Lecca, Tache Ionescu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Alexandru Xenopol s.a.