Cine vine pe la noi?


Anul acesta am avut oportunitatea de a ma deplasa, in interes de serviciu, la capatul celalalt al lumii, in Coreea de Sud. Marturisesc faptul ca nu stiam foarte multe despre aceasta tara, decat ca a fost devastata de un razboi, dupa care a urmat o perioada de refacere, ale carei efecte se pot observa in fiecare colt in care ai ocazia sa ajungi. Imi imaginam un aeroport mic, infrastructura asemanatoare cu a noastra, sate vechi, neatinse de civilizatie.
Imediat dupa ce am aterizat pe Aeroportul Incheon, o insula de langa Seul, capitala lor, transformata in aeroport, impresiile mele primitive, recunosc, s-au schimbat radical. Infrastructura, serviciile, ospitalitatea, perfectiunea sunt notiunile care definesc statul peninsular, lovit anual de minim 20 de taifunuri, vitregit de un teritoriu fertil. Din lipsa de spatiu, au fost nevoiti sa distruga satele traditionale, ridicand, in locul acestora, metropole cu blocuri de locuinte de 20 de etaje. Au pastrat si conservat obiectivele turistice cheie, creand o retea dezvoltata de drumuri care le interconecteaza. Au pastrat muntii neatinsi, iar pensiunile turistice sunt o raritate, fiind marginalizate de o opinie generalizata contra.
Gesturile si obiceiurile traditionale sunt pastrate cu sfintenie, obligandu-ma, sa ma inclin in fata bunului simt si respectului care se manifesta intre conationali.
Am calatorit mult in sud, centru si nord, simtindu-ma ca un mic rege, primind, la tot pasul, zambete, saluturi, strangeri de mana.
Fiecare punct de pe harta are o istorie si mandrie proprie.

Iata-ma intors din ordine intr-o alta ordine, dezordonata, despre care nu vreau sa vorbesc, pentru ca vorbesc altii in locul meu. Turismul nostru graviteaza in jurul pensiunilor de pe Valea Prahovei si in jurul scoicilor pline de seminte de la Mamaia. Ne imbulzim sa colonizam fiecare particica de tarisoara ramasa neacoperita si apoi asteptam sa vina turisti de peste granite sa ne faca mai bogati. Cum ajung turistii la noi? Ii strigam, ii obligam sa se imbulzeasca pe drumurile noastre inguste, le aruncam o privire urata atunci cand bacsisul nu e consistent si ii punem sa se spele in dusuri inundate in timp ce le cautam prin bagaje dupa bauturi scumpe, dupa care le dam un sut in fund sa se dea cu avionul Tarom pe deasupra Otopeniului sub deviza „turism original”?

Cum facem sa iesim din carapace si sa ne modelam turismul dupa cerintele celor care vor sa vada ceva nou? … pentru ca au ce vedea. 😉

Asta vrem să facem: Planul de acţiuni pentru turismul nostru


Pe baza bogatului potenţial turistic al zonei, Romanaţiul poate deveni o destinaţie turistică de primă clasă, prin stabilirea unor politici şi strategii coerente, în concordanţă cu exigenţele tot mai ridicate ale consumatorilor, obiectiv realizabil prin:

* realizarea unor parteneriate cu diferite asociaţii şi organizaţii din zone turistice aparţinând altor ţări, similare din punct de vederea istoric (ex. Sherwood Forest, Nottingham Shire);

* dezvoltarea unor programe de consolidare şi reabilitarea a unor clădiri aparţinând patrimoniului cultural naţional;

* realizarea şi implementarea unui program special pentru valorificarea obiectivelor religioase (Mânăstirea Brâncoveni, Mânăstirea Călui, Mânăstirea Clocociov, Mânăstirea Strehareţ), care presupune în primul rând introducerea standardelor europene de calitate în privinţa dotărilor existente în exteriorul obiectivelor (parcări, alimentarea cu apă, canalizare, grupuri sanitare, punct de prim ajutor etc.), precum şi în interiorul obiectivelor (trasee de vizitare, ghizi specializaţi etc.);

* realizarea şi implementarea unui program de punere în valoare a siturilor arheologice romane şi dacice (Sucidava, Acidava, Romula);

* amplasarea de marcaje corespunzătoare pentru indicarea obiectivelor turistice;

* extinderea şi diversificarea formelor de agrement specifice zonei Romanaţilor, inclusiv prin atragerea clientelei turistice la evenimente şi manifestări inspirate din viaţa culturală, istorică şi religioasă a locuitorilor (sărbători tradiţionale, religioase sau laice, manifestări cultural-artistice şi folclorice etc.);

* revitalizarea ofertei turistice a Romanaţiului, pentru vizitarea obiectivelor turistice şi extinderea acestui tip de oferte în toate localităţile care dispun de potenţial turistic, creând şi condiţii favorabile;

* promovarea agresivă pe piaţa internaţională a potenţialului cinegetic şi piscicol destinat amatorilor de vânătoare şi pescuit sportiv, bogat reprezentat în Romanaţi;

* crearea condiţiilor pentru practicarea diferitelor forme ale turismului de aventură (delta plan, cicloturism, parcuri tematice);

* valorificarea în turism a creaţiei artizanale, arhitecturii populare şi a manifestărilor folclorice din zona etnografică Romanaţi;

* crearea unor centre de producţie, expunere şi comercializare a produselor artizanale;

* promovarea pe piaţa internă şi internaţională a artiştilor populari, a târgurilor şi expoziţiilor de profil;

* demararea unui program de modernizare şi dezvoltare a structurilor de primire turistică şi de echipare tehnică specific a principalelor trasee turistice şi a arterelor rutiere de transport, către zonele şi obiectivele turistice prioritare;

* dezvoltarea turismului de week-end;

* sprijinirea şi dezvoltarea turismului rural şi agroturismului, în paralel cu elaborarea criteriilor de legiferare a satelor turistice şi zonelor etnografice;

* realizarea unor produse turistice şi/sau structuri de primire destinate tineretului de tip sat (tabără) de vacanţă, parc tematic, parc de aventură;

* dezvoltarea şi promovarea unor forme de turism specializat ca turismul pentru echitaţie,  turismul pentru gastronomie;

* turismul pentru sporturi extreme (de aventură) precum delta-plan şi parapantă, schi nautic, surfing şi hidroscuter, roling şi skate-boarding, mountain bike pe drumurile forestiere amenajate sumar;

* elaborarea programelor de marketing, pe baza studiilor de piaţă realizate de instituţii specializate, în funcţie de datele obţinute prin birourile de turism din străinătate;

* utilizarea pe scară largă a tehnologiei informaţiei şi a sistemelor create pe baza acesteia (sistemul computerizat de rezervări, sistemul computerizat de marketing al destinaţiei);

* dezvoltarea reţelei teritoriale de centre/puncte de informare şi promovare turistică;

* organizarea unor evenimente de mare amploare pe principalele pieţe străine pentru promovarea ofertei turistice specifice României;

* includerea produselor turistice din zona Romanaţilor în cataloagele marilor firme tour-operatoare internaţionale;

* realizarea şi prezentarea, pe diversele canale media, a unor spoturi publicitare cu produsele turistice reprezentative pentru Romanaţi.

Astfel, se poate reda, zonei Romanaţilor, locul binemeritat pe harta turistică a României şi a lumii.

* Acest material intră sub incidenţa drepturilor de autor, utilizarea sa fiind posibilă doar în anumite condiţii, prin înştiinţarea, în prealabil, a Asociaţiei „Visit Romanaţi” şi obţinerea acordului acesteia.