Festivalul Naţional de Folclor „Căluşul Românesc”, Ediţia a 42-a


Trei zile de tradiţii autentice la Caracal – Capitala Căluşului

Evenimentului cultural se va desfăşura după sărbătoarea Rusaliilor, în zilele de 17, 18 şi 19 iunie, la Caracal, judeţul Olt.

Organizatorii festivalului sunt: Consiliul Judeţean Olt, Consiliul Local Caracal, Primăria Municipiului Caracal, Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Olt şi Centrul Cultural „Radu Şerban” Caracal.

Sunt invitate formaţii reprezentative de folclor (căluşari, căluşeri şi căiuţi) din România (judeţele Alba, Argeş, Caraş Severin, Dolj, Giurgiu, Hunedoara, Iaşi, Olt, Sibiu, Teleorman şi Vâlcea) şi Bulgaria. Invitaţii speciali ai evenimentului sunt Ansamblul Folcloric „Romanaţi” din Caracal, Ansamblul Folcloric „Rapsodia” din Iaşi şi solistul de muzică populară Ion Popa.

Programul evenimentului conţine, alături de valorificarea scenică a căluşului, parada portului popular, expoziţie de fotografie „Caracal – capitala căluşului românesc”, spectacole folclorice ale ansamblurilor invitate, o întâlnire de lucru a conducătorilor formaţiilor participante, respectiv decernarea premiilor.

Vineri, 17 iunie 2011

18:00 – Piața Agroalimentară – Parcul „Constantin Poroineanu”:

– parada portului popular.

18:30 – Monumentul de Evocare a Revoluției de la 1848 din centrul Parcului „Constantin Poroineanu”:

– expoziţie de obiecte de uz gospodăresc, aparţinând Colegiului Tehnic „Matei Basarab” din Caracal;

– demonstraţii de virtuozitate susţinute de formaţiile participante.

19:00 – Teatrul de Vară:

– spectacole susţinute de formaţiile căluşăreşti;

– spectacol susţinut de Ansamblul Folcloric „Romanaţi” din Caracal;

– înmânarea trofeului şi diplomei festivalului.

Sâmbătă, 18 iunie 2011

18.00 – Piaţa Agroalimentară – Platoul Administrativ:

– parada portului popular.

18:30 – Platoul administrativ:

– demonstraţii de virtuozitate susţinute de formaţiile participante;

– deschiderea oficială a festivalului.

19:00 – Teatrul de Vară:

– expoziţie de obiecte de uz gospodăresc, aparţinând Colegiului Tehnic „Matei Basarab” din Caracal;

– spectacole susţinute de formaţiile căluşăreşti;

– spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Folcloric „Rapsodia” din Iaşi;

– înmânarea trofeului şi diplomei festivalului.

Duminică, 19 iunie 2011

18:00  – Teatrul de Vară:

– expoziţie de obiecte de uz gospodăresc, aparţinând Colegiului Tehnic „Matei Basarab” din Caracal;

– spectacole susţinute de formaţiile căluşăreşti;

– spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Folcloric „Rapsodia” din Iaşi;

– recital de muzică populară susţinut de solistul Ion Popa;

– înmânarea trofeului şi diplomei festivalului;

– închiderea evenimentului.

Contact: Centrul Cultural “Radu Şerban”, Str. Cuza Vodă, Nr. 8, Caracal, Cod 235200, Jud. Olt, Tel. 0249.512.067, Fax. 0249.517.516, E-mail: cultura_romanati@yahoo.com .

Posibilităţi de cazare

Hotel Edinburgh Caracal – Tel: 0249.518.888, 0760.799.178; E-mail: culina.popescu@yahoo.com; Adresa: Strada Cuza Vodă, Nr. 4A.

Hotel Romula Caracal: Tel: 0249.515.399, 0722.547.226; Adresa: Piaţa Victoriei, Nr. 14.

Pensiunea Primavera Caracal: Tel: 0249.514.919, 0722.100.022 ; Adresa: Strada Negru Vodă, Nr. 29.

Pensiunea Sport 48′ Caracal: Tel: 0249.511.425, 0724.210.263, 0740.935.234; Adresa: Aleea Bibian, Nr. 8, Parcul Constantin Poroineanu.

Motel No Name Caracal: Tel: 0249.512.736, 0765.245.876; Adresa: Strada Târgul Nou, Nr. 102.

Vă aşteptăm !

Reclame

Mix Music Evolution – Caracal – 27-29 mai 2011


Caravana Mix Music Evolution se află, weekend-ul acesta, la Caracal. Centrul orașului este plin de miros de mici, multă bere și voie bună.

Cel mai mare turneu concertistic public organizat vreodată în România, Mix Music Evolution, a demarat în această primăvară, avându-i ca directori pe Bogdan ”Bodo” Marin (Proconsul) şi Marius Gavrilă (Mix Music).

Din aprile şi până în noiembrie 2011, peste 40 de oraşe mari ale ţării (printre care Constanţa, Botosani, Braşov, Bacău, Galați, Iaşi, Piatra Neamț, Bucureşti) vor fi gazde, câte un weekend (de vineri până duminică), pentru impresionanta logistică scenică desfăşurată în campusurile Mix Music Evolution (centrele oraşelor).

Printre artiştii şi vedetele participante vor fi: Laurentiu Duţă, Proconsul, Dj Jungle, Andreea Bălan, Gheorghe Gheorghiu, Cătălin Măruţă s.a.m.d.

Turneul este realizat cu capital privat integral şi reprezintă cea mai importantă serie de concerte, după numărul de locaţii şi artişti, ce a fost organizată vreodată în ţara noastră.

Sursa: www.mixmusicevolution.ro

Muzeul Romanaţiului


Muzeul Romanaţiului a fost înfiinţat la 26 septembrie 1949, fiind găzduit de casa lui Iancu N. Dobruneanu, nepot al lui Iancu Jianu. Clădirea muzeului este împodobită de coloane cu capiteluri compozite şi frontoane neoclasice bogat decorate.

Patrimoniul muzeului a evoluat de la cele două secţii (istorie şi artă plastică) deţinute în momentul înfiinţării, la patru secţiuni: arheologie- istorie, artă plastică, etnografie şi secţia memorială Iancu Jianu.

Muzeul posedă o mare colecţie de obiecte datând din paleolitic (oase de mamut, unelte din os, vase de ceramică), neolitic (arme, obiecte de cult), epoca daco-romană (pahare, oale, amfore, geme, fibule, opaiţe, sarcofage, praguri de porţi, inscripţii de piatră şi cărămidă, statuete reprezentând pe zeiţa Diana şi zeiţa Fortuna), secolele VI-XIII (obiecte şi fotografii, texte, grafice ce atestă permanenţa şi continuitatea locuirii românilor pe aceste meleaguri), imagini, documente, hărţi şi texte de mare valoare, costume, uniforme şi arme, opere de artă, toate legate de istoria, viaţa social-economică şi cultura fostului judeţ Romanaţi.

Secţia de arheologie-istorie are un patrimoniu de peste 20.000 de piese de mare valoare, unele cu o vechime de peste 6.000 de ani, expuse în opt săli, având o suprafaţă de peste 400 mp.

Figura haiducului Iancu Jianu şi frământările sociale din secolul al XIX-lea sunt surprinse printr-o expunere dedicată istoriei moderne. Biblioteca muzeului cuprinde 2.140 de volume de specialitate.

Cea mai impresionantă piesă a muzeului este sarcofagul lui Aelius Iulius Iulianus (decurion, edil şi quaestor al coloniei Romula), lucrat în calcar de Vrata, cu frumoase ornamente sculpturale, realizat de Valeria Gaemellina (soţia edilului), descoperit lânga Romula,  în anul 1952, în necropola de la Hotărani.

Muzeul Romanaţiului se află în Caracal. Îl găsiţi pe bulevardul Iancu Jianu, la nr. 26.

Jocul Căluşarilor


Obicei străbun, este cea mai importantă manifestare folclorică din cadrul obiceiurilor de Rusalii. Jocul căluşarilor are un rol esenţial în desfăşurarea normală a vieţii din comunitate. El sustrage şi protejează comunitatea împotriva agresiunii ielelor, făcând din acestea o ameninţare transcendentă şi întotdeauna prezentă, care pretinde să fie domolită prin rituri corespunzătoare.

Pentru a asigura protecţia întregii comunităţi, căluşarii joacă în tot satul, pe muzica lăutarilor plătiţi de ei. Dansurile sunt reiterate zilnic, pe perioada Rusaliilor, atâta timp cât există pericolul ca oamenii să fie agresaţi de iele.

Intrat, din 25 noiembrie 2005,  în patrimoniul imaterial al UNESCO, drept capodoperă a umanităţii, căluşul este dansul care dă originalitate tradiţiilor româneşti.

În fiecare an, în luna iunie, la Caracal, reşedinţa Romanaţiului, se desfăşoară Festivalul Internaţional „Căluşul Românesc”.

Garth Nix a preluat legenda căluşarilor şi a transpus-o în romanul ştiinţifico-fantastic „X-Files – The Calusari”, editat în anul 1997, parte integrantă a binecunoscutei serii „Dosarele X”.

Costumul Căluşarilor


Jocul Căluşarilor este o veche manifestare folclorică în Romanaţi, despre care deţinem numeroase mărturii documentare.

Grupul este format din 9 căluşari, mutul şi 2 lăutari. Mutul poartă mască sau are faţa mânjită cu negru şi roşu. Formaţiei de căluşari nu-i lipseşte niciodată steagul.

Portul căluşarilor este compus din cămaşă, pantaloni, brâu, opinci, la care se adaugă o serie de însemne specifice jocului.

Căluşarul purta, pe cap, la sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX, fes roşu, decorat cu mărgele colorate şi ciucure negru din mătase. În al treilea deceniu al sec. XX, fesul a fost înlocuit cu pălăria neagră de fetru, decorată cu panglici colorate şi mărgele policrome.

Cămaşa căluşarilor este dreaptă sau cu platcă, cu mâneci largi, fără manşetă, împodobită cu broderii sau alesături.

Pantalonii sunt de tipul ismenelor sau „dimiilor”, având croială largă şi decoraţie din găitane în aceeaşi culoare.

Pe deasupra cămăşii se încinge un brâu roşu sau un brâu făcut din bete înguste, de care se prind batistele de mână, de jur împrejurul taliei. Peste piept se aşează, în diagonală, bete colorate, vătaful purtând, în deceniile ’40 şi ’50 şi panglici multicolore.

Încălţămintea căluşarilor este compusă din ciorapi albi tricotaţi, fără flori, traşi pe deasupra pantalonilor, şi opinci. Deasupra gleznelor se leagă doi sau mai mulţi clopoţei.

Pe lângă vechile credinţe şi semnificaţii, Căluşul este privit ca un fascinant spectacol şi ritual, explicându-se astfel grija manifestată, de-a lungul timpul, pentru conservarea costumului, îmbogăţit, pe alocuri, datorită prezenţei scenice, sub lumina reflectoarelor.

Material publicat cu amabilitatea d-lui profesor George Mihai, directorul Muzeului Romanaţiului

Corabia – Vechiul Port


Această prezentare necesită JavaScript.

Proclamaţia de la Islaz


Eram băeţandru de 15 ani, când ne-am pomenit prin luna lui Cireşar cu nişte boieri în sat. Ziceau că sunt Heliade, Golescu, Tell, Magheru şi popa Radu Şapcă de la Celei. Pe ceilalţi mi i-am uitat. S-au oprit în mijlocul satului şi, ca de când m-apucai să spui, tot satul s-a strâns pe lângă ei. Au vorbit pe rând şi spuneau să gonim legile ruşilor din ţară şi să ne facem legea noastră. Apoi au plecat la taftu (subprefectură). Cei din taft, văzând urgia poporului, au sărit pe ferestre şi au fugit, iar capii mişcării au scos afară toate hârtiile şi le-au dat foc, apoi s-au dus” – 1928, Anton Alexandrescu – casier secretar cont al Băncii Populare Islaz-Liberatea

Revoluția Română de la 1848 a fost parte a revoluției europene din același an și expresie a procesului de afirmare a națiunii române și a conștiinței naționale. Un factor deosebit de important l-a constituit Revoluția Franceză din februarie 1848 care a avut repercusiuni asupra întregului continent.

La 7 iunie 1848, la Craiova, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu și CostacheRomanescu alcătuiesc, în ilegalitate, primul guvern provizoriu revoluționar.

Gheorghe Bibescu, domnitorul Ţării Româneşti, ordonă paza tuturor porturilor pentru a aresta, imediat după debarcare, agitatori revoluționari veniți de la Paris.

Localitatea Islaz (azi în județul Teleorman, atunci în județul Romanați), fostă moşie a Brâncovenilor, în suprafaţă de 8500 ha, era un mic port pe Dunăre cu oarecare însemnătate comercială, care, spre deosebire de porturile Turnu Măgurele, Giurgiu și Calafat, nu era sub controlul direct al turcilor.

Islazul a fost ales de Nicolae Bălcescu ca loc al declanșării revoluției din Țara Românească pentru că, atât căpitanul Nicolae Pleşoianu, comandantul companiei de dorobanți care avea sub pază portul și frontiera,cît și Ioan Maiorescu, prefectul judeţului Romanaţi, erau de partea revoluționarilor.

La 9 iunie 1848, la Islaz, Ion Heliade Rădulescu dă citire Proclamaţiei de la Islaz, aceasta având forma și valoarea unui act constituţional. Între cele 22 de prevederi ale sale se remarcă: independența administrativă și legislativă, separația puterilor, egalitatea drepturilor politice, alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani, reducerea listei civile a domnitorului, emanciparea clăcașilor, emanciparea israeliților și drepturi politice pentru compatrioții de altă credință, dezrobirea țiganilor, instrucțiune egală, înființarea unor așezăminte penitenciare, crearea gărzii naționale.

Indecis, Gheorghe Bibescu nu a trecut nici de partea revoluției și nici nu a înăbușit-o, astfel încât este nevoit să abdice la 25 iunie 1848 și să părăsească țara, plecând apoi în Transilvania.

În anul 1969, în centrul Islazului, se ridică monumentul comemorativ al Adunării de la Islaz, 1848.